Diabetul zaharat, în special formele insuficient controlate, generează modificări profunde la nivelul cavității orale, influențând echilibrul microbiologic, inflamația parodontală, angiogeneza și procesele de regenerare tisulară. Boala parodontală severă, considerată a fi a șasea complicație a diabetului, este doar una dintre multiplele manifestări ale acestei relații bidirecționale.
Prezentarea își propune să exploreze dintr-o perspectivă integrativă modul în care manifestările orale pot constitui atât o expresie a dezechilibrului metabolic, cât și un potențial punct de intervenție timpurie pentru stomatolog. Totodată, se va evidenția importanța colaborării între diabetolog și medicul stomatolog în contextul unei medicine centrate pe pacient, cu accent pe educația continuă și actualizarea protocoalelor comune de abordare clinică.