Terapia antiresorbtivă (bifosfonați, denosumab) este esențială în tratamentul osteoporozei, deoarece reduce pierderea osoasă și riscul de fracturi. Totuși, ea poate fi asociată cu o complicație rară, dar severă: osteonecroza de maxilar (MRONJ/ONM).
Aceasta apare prin afectarea remodelării osoase și a vascularizației, ducând la expunerea osului maxilar care nu se vindecă normal. Riscul crește în special după intervenții stomatologice invazive, în prezența infecțiilor, traumelor locale, igienei orale deficitare sau protezelor instabile, fiind influențat și de tipul și durata tratamentului.
Prevenția este esențială și se bazează pe evaluarea stomatologică înainte de inițierea terapiei, tratarea tuturor focarelor infecțioase și menținerea unei igiene orale riguroase. În timpul tratamentului, se recomandă evitarea procedurilor invazive când este posibil, utilizarea tehnicilor atraumatice și monitorizare atentă.
Colaborarea dintre medicul stomatolog și medicul curant este crucială pentru reducerea riscului de osteonecroză și pentru asigurarea unui tratament sigur și eficient al osteoporozei.